Situaţia IMM-urilor în Italia

Presentazione sul tema: "Situaţia IMM-urilor în Italia"— Transcript della presentazione:

1 Situaţia IMM-urilor în Italia
Prezentare IMM Situaţia IMM-urilor în Italia Agri Partner: Bank Partner: Energy Efficiency Fiscal Partner: Fly Partner: Hospitality Partner: Law Partner: Partner Fondi Partner Strutturali

2 Definiţia IMM Categoria Angajaţi Cifra de afaceri (*) Total bilanţ (*)
Întreprindere medie Sub 250 50 milioane de € 43 milioane de € Întreprindere mică Sub 50 10 milioane de € Microîntreprindere Sub 10 2 milioane de € (*) parametrii „cifră de afaceri” şi „total bilanţ” sunt alternative SURSĂ: Recomandarea Comisiei Europene 361/2003

3 Număr de întreprinderi
IMM-urile în Italia Număr de întreprinderi Număr de angajaţi Valoare adăugată Italia UE-28 Număr Cotă Miliarde de euro Microîntreprinderi 94,8% 92,4% 45,8% 29,1% 201 30,4% 21,6% Întreprinderi mici 171658 4,6% 6,4% 21,1% 20,6% 141 21,3% 18,2% Întreprinderi medii 19126 0,5% 1,0% 12,7% 17,2% 118 17,8% 18,3% IMM 99,9% 99,8% 79,6% 66,9% 459 69,5% 58,1% Întreprinderi mari 3139 0,1% 0,2% 20,4% 33,1% 30,5% 41,9% Total 100,0% 661 SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

4 Impactul IMM-urilor asupra PIB-ului italian
IMM-urile generează o cifră de afaceri de 851 miliarde de euro o valoare adăugată de 183 miliarde de euro echivalent a 12% PIB-ul italian SURSA: «Non trascuriamo chi produce il 12% del Pil», [Să nu neglijăm cine produce 12% din Pib] Corriere della Sera, 6 Noiembrie 2014

5 Exportul efectuat de IMM-urile italiene
În perioada ianuarie – septembrie 2014 s-a înregistrat un +3,3% al exportului din partea IMM-urilor faţă de 2013; În prezent IMM-urile reprezintă 26,7% din exportul total în ceea ce priveşte exportul de produse manufacturiere în Italia; Cea mai mare parte a exportului este către Uniunea Europeană, mai ales Franţa şi Germania (pentru un total de 54,9% din exportul total, +4,2% faţă de 2013), urmat de exportul către Asia Orientală (+9%) şi SUA (+6,9%); În aceeaşi perioadă analizată (ianuarie – septembrie 2014 faţă de 2013), cele mai dinamice sectoare au fost: produsele din lemn (+4,8%), articole din piele (+ 4,4%), îmbrăcăminte (+4,1%), alimentare (+3,2%) SURSA: “Pmi motore dell'Italia: l'export in crescita di 2,4 miliardi”, [IMM-urile motorul Italiei: export în creştere cu 2,4 miliare] La Repubblica, 17 ianuarie 2015

6 Câte mărci italiene sunt vândute în străinătate ?
Între 2008 şi 2012 au fost identificate în mod deosebit 437 de vânzări ale mărcilor italiene către societăţi străine, pentru o sumă totală de circa 55 miliarde de euro; Cele mai vândute mărci sunt cele care se încadrează în aşa numita categorie „cele 4 A”, şi anume Alimentare – băuturi, Îmbrăcăminte – modă, Amenajare – casă, Automatizări - mecanică; Aceeaşi categorie este cunoscut şi sub denumirea de cele „trei F”, adică Food, Fashion, Furniture; De-a lungul anilor, protagoniştii achiziţiilor mărcilor italieneşti au fost din Franţa, Statele Unite, Germania, Marea Britanie. Recent, au înregistrat o creştere operaţiunile de achiziţionare din partea unor ţări neoccidentale, precum India şi China, dar şi Japonia, Coreea de Sud, Qatar, Turcia şi Thailanda. SURSA: “Outlet Italia, Cronaca di un Paese in (s)vendita”, întocmit de Eurispes, Decembrie 2013

7 Brevete înregistrate în Italia de către IMM-uri
Invenţiile sunt o soluţie nouă şi inovatoare ce răspunde unei probleme tehnice SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punctul de vedere al Camerelor de Comerţ”, întocmit de Unioncamere

8 Modelele de utilitate sunt o nouă formă de produs industrial care dă produsului o eficienţă deosebită sau comoditate în aplicare sau folosire SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

9 Prin desene se înţelege aspectul, din punct de vedere al formei, structurii, liniilor, chenarelor, culorilor, materialelor şi ornamentelor, unui produs integral, sau a unei părţi din acesta SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

10 O marcă este orice semn care se poate reprezenta grafic, prin case se poate face distincţia dintre produselor unei societăţi faţă de cele ale altei societăţi SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

11 Brevete înregistrate în Europa de către IMM-uri italiene
EPO, European Patent Office SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

12 OHIM, Office for harmonization in the internal market
SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

13 Îndatorare IMM-uri Raport de îndatorare: Patrimoniu Net /(datorii pe termen mediu/lung+datorii pe termen scurt + cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate) SURSA: raport “Italia 2014: Economia reală din punct de vedere al Camerelor de Comerţ”, prin grija Unioncamere

14 Definiţia pentru cluster
Un cluster este «o aglomeraţie geografică de întreprinderi, furnizori specializaţi, întreprinderi de servicii, întreprinderi în sectoarele conexe şi organizaţii asociate care activează toate într-un anumit domeniu şi caracterizată de prezenţa concomitentă a competiţiei şi cooperării între întreprinderi.» (M. Porter, Il vantaggio competitivo delle nazioni, 1998) Cluster-ul îşi datorează forţa eficienţei colective, adică «avantajului competitiv care derivă din existenţa de economii externe locale şi de acţiuni conjugate» (J.H. Schmitz, Collective efficiency and increasing returns, 1995).

15 Avantajele unui cluster
Information spillover: întreprinderile pot cu uşurinţă să înveţe de la alte întreprinderi; Division of labor: întreprinderile pot cu uşurinţă să facă schimb de bunuri şi servicii între ele; Formation of market for special skills: întreprinderile pot cu uşurinţă să găsească lucrători cu deprinderile dorite, iar pentru lucrători este mult mai uşor să găsească de lucru Cluster-ele industriale pot cu uşurinţă să atragă furnizori şi clienţi

16 Structura unui cluster
Companiile care exportă bunuri şi servicii în afara regiunii Societăţi lider Reţele de furnizori Furnizori de materii prime, bunuri şi servicii Infrastructură economică Resurse umane Infrastructuri Tehnologie Antreprenoriat Finanţe şi capital

17 Cluster-ele italiene: districtele industriale
Acest tip de organizaţie este foarte răspândit şi în Italia, chiar dacă prezintă caracteristici particulare. Este denumit „district industrial” şi constă într-un sistem productiv format dintr-un ansamblu de întreprinderi, în special de dimensiuni mici şi mijlocii, caracterizate de o tendinţă de integrare orizontală şi verticală şi de specializare productivă, concentrate în general într-un anumit teritoriu şi legate de o experienţă istorică, socială, economică şi culturală comună. Realitatea districtuală în Italia este caracterizată de o puternică înrădăcinare teritorială, într-o anumită arie socio-economică, datorită unui grad ridicat de specializare productivă şi datorită unei importante densităţi de întreprinderi mici şi mijlocii specializate în diferite faze ale ciclului productiv. 

18 Principalele zece districte industriale italiene
Nume district Regiune de referinţă Provincii de referinţă Meta-districtul alimentar veneto Veneto Belluno, Padova, Rovigo, Treviso, Veneţia, Verona, Vicenza Districtul industrial, pielărie, piele şi încălţăminte din Valdarno Superiore Toscana Arezzo, Florenţa Districtul industrial textil-îmbrăcăminte din Empoli Florenţa Districtul industrial S. Croce sull’Arno (îmbrăcăminte şi accesorii) Florenţa, Pisa, Siena Districtul industrial Vigevano (îmbrăcăminte şi accesorii) Lombardia Pavia Districtul industrial Canelli-Santo Stefano Belbo (agroalimentar) Piemont Asti, Cuneo Districtul industrial agroalimentar Nocera Inferiore-Gragnano Campania Napoli, Salerno Districtul pentru încălţăminte din San Mauro Pascoli Emilia-Romagna Forlì-Cesena Districtul parcul alimentar San Daniele Friuli V.G. Udine Meta-districtul mecatronic şi tehnologii mecanice inovatoare Vicenza SURSA: raport 2014 “Structură, tendinţe evolutive şi perspective de dezvoltare a districtelor industriale”, prin grija Osservatoriodistretti.org

19 Geografia districtelor industriale italiene

20 Districtul industrial agroalimentar Nocera Inferiore-Gragnano
Regiune de referinţă: Campania Constituire: 1997 Suprafaţă: 293,96 kmp, provinciile Salerno, Napoli şi Avellino Produse de excelenţă: Roşia de San Marzano DOP, Pasta IGP din Gragnano, vin DOC Lettere, Tramonti şi Gragnano, ceapa verde Nocerino DOP, ulei de Gragnano DOP. - Număr întreprinderi: 6444 in total, 460 core business Angajaţi: în total, 7614 core business Valoare adăugată: 803 milioane de euro în total, din care 281 milioane din core business SURSA: Prezentarea Districtului Agroalimentar de Calitate Nocera Inferiore-Gragnano

21 Districtul parc Agroalimentar San Daniele
Regiune de referinţă: Friuli Venezia-Giulia Constituire: 2000 Suprafaţă: 197 kmp, provincia Udine Produse de excelenţă: Prosciutto San Daniele DOP, brânză Montasio DOP, vin Verduzzo Friulano DOC Număr întreprinderi: 432 Angajaţi: 3138 Valoare adăugată: 46 milioane de euro SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

22 Districtul industrial Santa Croce sull’Arno
- Regiune de referinţă: Toscana Constituire: 1995 Suprafaţă: circa 331 kmp, în provinciile Pisa şi Florenţa Produse de excelenţă: prelucrare piele şi încălţăminte, tălpi şi componente. Alte produse de îmbrăcăminte din piele cum ar fi genţi şi curele. Utilaje pentru tăbăcărie. Număr întreprinderi: 8786 Angajaţi: 37426 Valoare adăugată: 1880 milioane de euro în total, din care 1860 din core business SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

23 Districtul aerospaţial din Puglia
Regiune de referinţă: Puglia Constituire: 2007 Suprafaţă: Produse de excelenţă: domeniul de specializare este sectorul aerospaţial, în special în ceea ce priveşte motoarele, componistica aeriană şi spaţială, electronică, sisteme senzoriale avansate, realizarea şi asamblarea de avioane Număr de întreprinderi: 8269 Angajaţi: 30605 Valoare adăugată: 2245 milioane de euro în total, din care 94 din core business SURSA: Observatorul Naţional al Districtelor Italiene

24 Cercetare & dezvoltare în Italia
Macroregiune Valori absolute implicate în sectoarele Cercetare şi Dezvoltare Angajaţi R&S la fiecare 1000 locuitori Instituţii publice Instituţii private, non profit, universităţi Întreprinderi TOTAL Nord-vest 5390 22778 50518 78687 5.0 Nord-est 6675 16067 35133 57875 5.1 Centru 16608 19956 17117 53681 4.6 Sud şi Insule 7479 20663 9710 37851 1.8 TOTAL Italia 36153 79463 112478 228094 3.8 SURSA: “GE-Book 2014, Analize economice şi informaţii statistice teritoriale ale Sistemului camera” îngrijită de Centrul de Studii Unioncamere, cu contribuţia tehnico-ştiinţifică a Si.Camera – Sistemul Cameral Servicii

25 Milioane de dolari investite în Cercetare & Dezvoltare în Lume
SURSA: “Cheltuieli pentru C&D în câteva dintre principalele ţări (milioane de dolari, la preţuri concurente şi cu putere de cumpărare egală)”, prin grija AIRI – Asociaţia Italiană pentru Cercetare Industrială, actualizat în septembrie 2014

26 Legislaţia italiană referitoare la IMM-uri
Legea 317/1991 propune districtul industrial ca instrument de politică industrială distinct faţă de întreprinderile şi sectoarele de producţie considerate individual, faţă de intervenţiile de inovaţie şi dezvoltare pentru micile întreprinderi; D.m stabileşte direcţiile şi parametrii pentru identificarea respectivelor arii, încredinţând Regiunilor sarcina de a identifica districtele în baza unor criterii metodologico-statistice riguroase, redefinite ulterior, în mod mai puţin restrictiv de către legea 140/1999, în baza căreia Regiunile au definit grupările teritoriale adecvate; În cele din urmă, hotărârea CIPE din 3 mai 2001, a luat drept referinţă ”sistemele locale de muncă”, identificate de ISTAT la nivel naţional în 1983 în baza mişcărilor zilnice ale populaţiei din motive de muncă.

27 Destinaţia Italia, Dl. 145/2013 Măsuri de stimulare ale IMM-urilor:
Împrumuturi (75% cu dobândă zero) pentru deschiderea de noi întreprinderi de mici dimensiuni, cu participare majoritară (minim jumătate din asociaţi) sau totală a tinerilor  (29-35 ani) sau femeilor, pentru o cheltuială maximă de 1,5 milioane (articolul 2). Credit fiscal în R&S echivalent a 50% din cheltuială până la 2,5 milioane pentru fiecare întreprindere, cu un plafon de 600 milioane pentru perioada din valoare pentru Fondurile structurale europene (articolul 3). Voucher PMI până la euro pentru achiziţionarea de Software, Hardware, Servicii pentru Întreprindere, e-Commerce, Banda Larga şi Formare ICT (articolul 6). Internaţionalizare: alte 22,5 milioane din „Fondul pentru promovarea schimburilor şi internaţionalizarea întreprinderilor”, cu simplificări (vize de intrare, investiţii, formare) pentru a atrage în Italia start up-inovative (articolul 5) şi o secţie a tribunalului pentru societăţi cu sediul în străinătate (articolul 10). Compensare credite şi debite PA:  pe lângă compensarea dosarelor Equitalia (articolul 12), IMM-urile pot să beneficieze de securitizare şi garanţii pentru Mini Bond. Logistica: s-a eliminat obligaţia de înmatriculare a motostivuitoarelor pentru deplasări scurte.

28 IMM-uri inovator, Dl. 3/2015 Prin intermediul decretului denumit Investment Compact este introdusă categoria IMM-urilor inovatoare. Pentru ca un IMM să fie definit inovator trebuie să fie o societate de capital, chiar şi sub formă de cooperativă, necotată, care să aibă cel puţin o filială în Italia. Nu există delimitări temporale, dar societatea trebuie să aibă cel puţin un bilanţ certificat, deci definirea de «imm inovator» nu se poate aplica societăţilor noi. IMM-ul inovator trebuie să aibă minim 250 de angajaţi, o cifră de afaceri anuală mai mică de 50 de milioane şi să îndeplinească măcar 2 dintre cele 3 cerinţe de mai jos: 1. 3% din costurile totale trebuie să poată fi atribuite unei activităţi de Cercetare şi dezvoltare; 2. Echipa trebuie să fie formată în proporţie de 1/5 din doctori în cercetare, doctoranzi sau cercetători cu 3 ani de experienţă; sau formată în proporţie de 1/3 din personal care are o diplomă de master; 3. IMM-ul trebuie să aibă înregistrat sau să deţină licenţă pentru drepturi de proprietate industrială, sau să fie titular al unui software înregistrat. IMM-ul inovator nu poate să fie înscris în registrul pentru start up inovator: pentru acestea se va institui o secţiune specială la registrul comerţului.

29 Avantajele în favoarea IMM-urilor inovatoare reproduc în mare parte pe cele aplicate pentru startup inovator. Noutăţile cele mai importante sunt posibilitatea de a accesa stimulentele fiscale deja prevăzute pentru startup şi l'equity crowdfunding. Iată principalele avantaje: 1. Scutirea de taxă de timbru şi taxe de administrare pentru înscrierea la registru şi a taxelor anuale de administrare 2. IMM-urile inovatoare vor avea posibilitatea de remunerare cu planuri de stimulare în equity, iar concomitent scutirea de impozit pe venit. Astfel, Stock option şi work for equity vor permite fidelizarea profesioniştilor din exterior, plătindu-i cu cote din societate 3. Stimulente fiscale pentru investiţiile pe 7 ani: persoana fizică care investeşte în IMM va putea să beneficieze de o deducere a impozitului pe venit de 19%; în cazul persoanelor juridice deducerea la impozitul pe venit este de 20% 4. Acces la equity crowdfunding: posibilitatea de colectare a capitalului social prin intermediul platformelor online 5. Acces simplificat la Fondul de Garanţie IMM: garanţie gratuită şi acordată conform modalităţilor simplificate pentru 80% din împrumutul acordat de bancă 6. Suport ad hoc din partea ICE

30 Profilul IMM-urilor italiene şi europene
ANTREPRENORIAT SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

31 A DOUA POSIBILITATE (Posibilitatea de a o lua de la capăt după faliment)
SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

32 ADMINISTRAŢIA ATENTĂ LA NEVOILE IMM
SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

33 AJUTOARE DE STAT ŞI ACHIZIŢII PUBLICE
SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

34 ACCES LA FINANŢĂRI SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

35 PIAŢA UNICĂ SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

36 COMPETENŢE ŞI INOVAŢIE
SURSA: “Fişa de informare SBA 2014, ITALIA”, întocmită de Comisia Europeană

37 Mulțumim pentru atenție!
Date de contact: Camera de Comerț Italiană pentru România Str. Franceză nr. 13, – București Tel: , Fax: Mulțumim pentru atenție! Agri Partner: Bank Partner: Energy Efficiency Fiscal Partner: Fly Partner: Hospitality Partner: Law Partner: Partner Fondi Partner Strutturali