Epoca Renasterii (sec.XIV - XVI).

Presentazione sul tema: "Epoca Renasterii (sec.XIV - XVI)."— Transcript della presentazione:

1 Epoca Renasterii (sec.XIV - XVI)

2 RENAŞTEREA DEFINIŢIE Sens larg: Renaşterea reprezintă o perioadă de profunde transformări (economice, social-politice şi culturale) care marchează trecerea de la epoca medievală la epoca modernă. Sens restrâns: Renaşterea reprezintă o perioadă de efervescenţă, de transformări şi realizări în planul vieţii culturale, pe fondul trecerii de la societatea feudală la cea burgheză.

3 CAUZE: 1.Dezvoltarea economiei de tip urban
(a) extinderea producţiei manufacturiere; (b)intensificarea relaţiilor comerciale; (c)organizarea sistemului bancar.

4 2.Burghezia devine o veritabilă forţă socială.
burghezia, prin interesele ei, este tot mai deschisă spre asimilarea ideilor umaniste; burghezia, prin forţa sa financiară, este capabilă să susţină activităţile de mecenat.

5 perspectiva rigidă a relaţiei Dumnezeu – om;
3.Criza autorităţii clericale şi a modelului cultural impus de biserică. intensificarea criticilor aduse la adresa bisericii, chiar din interiorul ei; perspectiva rigidă a relaţiei Dumnezeu – om; metoda scolastică utilizată în învăţământ / educaţie. Jan Hus (1369 – 1415) Girolamo Savonarola ( )

6 ORIGINILE ŞI RǍSPÂNDIREA RENAŞTERII

7 1.Renaşterea apare în Italia
Cauze: înflorirea economică a oraşelor italiene ( principale centre ale Renaşterii: Florenţa, Roma, Veneţia); Italia, leagăn al civilizaţiei romane.

8 2.Se extinde în vestul Europei

9 3.Renaşterea pătrunde în estul Europei (sec. XVI)

10 UMANISMUL – IDEOLOGIA RENAŞTERII
UMANISMUL este ideologia specifică Renaşterii, care consideră omul ca valoare supremă Omul – fiinţă raţională, liberă; Omul – fiinţă demiurgică; Omul – cetăţean.

11 Scopurile Umanismului
Recuperarea valorilor culturii greco-romane antice şi ale creştinismului primitiv; Asigurarea fericirii oamenilor; mijlocul esenţial al obţinerii fericirii era educaţia; Formarea unui om cu cunoştinţe enciclopedice.

12 Modelul de om renascentist (1)
“Creatorul suprem…îl luă pe om şi-l făcu după chipul său, îl aşeză în centrul lumii… Nu eşti nici de origine divină, nici pământeană, muritor sau nemuritor…Precum propriul tău creator, te poţi cizela cum doreşti. Ai putea să decazi în rândul brutelor sau să renaşti într-o ordine divină, conform judecăţii tale…” (P. della Mirandola – Laudă omului)

13 Modelul de om renascentist (2)
“Doresc ca omul nostru de curte să fie instruit în litere şi să ştie nu numai limba latină, ci şi greaca… să cunoască poeţi precum şi oratori şi istorici şi, în plus, să se priceapă a scrie în versuri şi în proză. Nu voi fi mulţumit de cavalerul nostru dacă n-ar fi în plus muzician. Mai există un lucru pe care-l consider de mare importanţă: e talentul de a desena, precum şi cunoştinţa în pictură…” ( B. Castglione – Curteanul)

14 Modelul de om renascentist (3)
“Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale, artele liberale şi geometria, aritmetica şi muzica, învaţă toate canoanele astronomiceşti şi nu te teme de astrologia prezicătoare, căci nu este decât o înşelătoare închipuire. Şi mai vreau să ştii pe de rost toate acele paragrafe atât de frumoase din codurile dreptului. Iar despre cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să o cercetezi cu multă băgare de seamă…nimic să nu-ţi rămână necunoscut.” ( F. Rabelais – Gargantua şi Pantagruel)

15 Factori de răspândire ai Umanismului (1)
(a)Inventarea tiparului – Johannes Guttenberg, 1440

16 Factori de răspândire ai Umanismului (2)
(b) Apariţia scrierilor în limbile naţionale

17 LITERATURA RENASCENTISTǍ

18 ITALIA ALIGHIERI DANTE (1265 – 1321) Opere: DIVINA COMEDIA Vita Nuova
Le Rime Banchetul Despre Monarhie

19 ITALIA FRANCESCO PETRARCA (1304 – 1374) Opere: CANŢONIERUL Africa
Carmen Bucolicum De Viris Ilustribus

20 ITALIA GIOVANNI BOCCACCIO (1313 – 1375) Opere: DECAMERONUL
Trattatello in laude di Dante Rime Bucolicum Carmen

21 ITALIA TORQUATO TASSO (1544 – 1595) Opere: IERUSALIMUL ELIBERAT Aminta
Regele Torrismondo Rinaldo

22 FRANŢA FRANÇOIS RABELAIS (1494 – 1553) Operă: GARGANTUA ŞI PANTAGRUEL

23 FRANŢA PIERRE DE RONSARD (1524 – 1585) Opere: SONETE PENTRU ELENA Ode
Imnuri Franciada

24 SPANIA MIGUEL DE CERVANTES (1547 – 1616) Opere: DON QUIJOTE
Nuvele exemplare Poezii

25 SPANIA LOPE DE VEGA (1562 – 1635) Opere: TEATRU Sonete

26 ANGLIA WILLIAM SHAKESPEARE (1564 – 1616) Opere: TEATRU Sonete

27 ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII
LEONARDO DA VINCI ( ) NICOLAUS COPERNIC ( ) GALILEO GALILEI ( ) GIORDANO BRUNO ( )

28 ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII
AMBROISE PARÉ ( ) MIGUEL SERVETO ( ) PARACELSUS ( ) NOSTRADAMUS ( )

29 FILOSOFIA 1.MARSILIO FICINO (1433 – 1499) Operă principală:
TEOLOGIA PLATONICA 2.G. PICO DELLA MIRANDOLA (1463 – 1494) ORATIO DE DIGNITATIS HOMINIS

30 FILOSOFIA 1. NICOLAUS CUSANUS (1401 – 1464) Operă principală:
DE DOCTA IGNORANTIA 2.NICCOLO MACHIAVELLI (1469 – 1527) PRINCIPELE

31 “PRINCIPELE” NICCOLO MACHIAVELLI
“Trebuie să ştiţi că există două feluri de a lupta: unul bazat pe legi, celălalt pe forţă… dexi, îi este necesar unui principe să ştie să fie tot atât de bine animal şi om… Prin urmare, întrucât un principe trebuie să ştie să se folosească bine de mijloacele animalului, el va trebui să ia ca exemplu vulpea şi leul…De altfel, un principe are întotdeuna la îndemână tot felul de motive îndreptăţite să-I ingăduie să-şi calce cuvântul dat sub aparenţe cinstite…”

32 FILOSOFIA 1. TOMMASO CAMPANELLA (1568 – 1639) Operă principală:
CETATEA SOARELUI 2. THOMAS MORUS (1478 – 1535) UTOPIA

33 FILOSOFIA “… Deşi mă grăbesc, nu pot trece sub tăcere pe aceia care, măcar că nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe; îşi arată în fiece colţ chipuri sculptate sau pictate de-ale strămoşilor lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuie mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea cu care se fălesc…” ERASMUS DIN ROTTERDAM (1469 – 1536) Operă principală: ELOGIUL NEBUNIEI

34 RENAŞTEREA ARTISTICǍ

35 CAMPANILA DIN FLORENŢA SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA
ARHITECTURA GIOTTO DI BONDONE ( ) GIOTTO DI BONDONE CAMPANILA DIN FLORENŢA FILIPPO BRUNELLESCHI SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA FILIPPO BRUNELLESCHI ( )

36 SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO
ARHITECTURA DONATO BRAMANTE ( ) DONATO BRAMANTE SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO PIERRE LESCOT ( ) PALATUL LUVRU ARIPA P. LESCOT

37 ARHITECTURA ITALIANǍ BASILICA DI SANTA CROCE - FLORENŢA
BAZILICA SAN PIETRO - ROMA BASILICA DI SANTA CROCE - FLORENŢA PIAŢA PUBLICǍ - SIENA PALATUL DOGILOR - VENEŢIA

38 ARHITECTURA FRANCEZǍ CHAMBORD BLOIS BEAUREGARD CHAUMONT

39 MICHELANGELO BUONAROTI
SCULPTURA PIETA MICHELANGELO BUONAROTI ( ) DAVID (detaliu) MOISE

40 SCULPTURA ANDREA VERROCCHIO (1435-1488)
IISUS ŞI TOMA NECREDINCIOSUL ÎNGERAŞ CU DELFIN ALEXANDRU CEL MARE DAVID

41 SCULPTURA LORENZO GHIBERTI (1378-1455) SF. MATEI
FÂNTÂNA BAPTISERIULUI DIN SIENA UŞA BAPTISERIULUI DIN FLORENŢA

42 SCULPTURA DONATELLO (1383-1466) FECIOARA ŞI PRUNCUL
SF. IOAN BOTEZǍTORUL SF. IOAN EVANGHELISTUL

43 SCULPTURA JEAN GOUJON (1520-1572)
FÂNTÂNA INOCENŢILOR ANOTIMPURILE SF. LUCA ALEGORIA APEI

44 PICTURA SF. ANA, FECIOARA ŞI PRUNCUL LEONARDO DA VINCI (1452-1519)
MADONA DIN PEŞTERǍ GIOCONDA

45 PICTURA CINA CEA DE TAINǍ

46 PICTURA RAFAEL SANZIO MADONA SIXTINǍ (1483-1520) MADONA TEMPI
SF. GHEORGHE ŞI BALAURUL

47 PICTURA RAFAEL SANZIO SCHIMBAREA LA FAŢǍ SFÂNTA FAMILIE
PUNEREA ÎN MORMÂNT TRIUMFUL GALATEEI

48 PICTURA TIZIANO VECELIO (1488/1490-1576) NOLI MI TANGERE
PUNEREA ÎN MORMÂNT ÎNǍLŢAREA LA CER

49 PICTURA TIZIAN IOAN BOTEZǍTORUL BACHUS ŞI ARIADNA CAROL QUINTUL
DIANA ŞI ACTEON

50 PICTURA

51 PICTURA MICHELANGELO BUONAROTI
SFÂNTA FAMILIE JUDECATA DE APOI CREAREA LUI ADAM PǍCATUL ORIGINAR

52 PICTURA PAOLO VERONESE (1528-1588)
PORTRETUL UNUI GENTILOM CALVARUL ALEGORIA ÎNŢELEPCIUNII ŞI FORŢEI LUCREŢIA

53 PICTURA SANDRO BOTTICELLI FECIOARA CU PRUNCUL (1445-1510) PRIMǍVARA
NAŞTEREA VENEREI

54 PICTURA CRUCIFICAREA PIETRO PERUGINO (1450-1523)
PREDAREA CHEILOR RAIULUI CǍSǍTORIA SFINTEI FECIOARE

55 PICTURA GIOVANNI BELLINI (1430-1516) AGONIA ÎN GRǍDINǍ
SFÂNTUL FRANCISC FECIOARA ŞI PRUNCUL

56 PICTURA GIOVANNI BELLINI
MADONA CU SFINŢII IISUS BINECUVÂNTÂND ALEGORIA SACRǍ OSPǍŢUL ZEILOR

57 PICTURA ALBRECHT DŰRER (1471-1528) PLÂNGEREA LUI IISUS
FECIOARA ŞI PRUNCUL MOARA DE APǍ

58 PICTURA FUGA ÎN EGIPT LUCAS CRANACH (1472-1553) CǍDEREA DIN RAI
MARTIN LUTHER

59 PICTURA JAN VAN EICK (1390-1441)
ADORAREA MIELULUI MISTIC BUNAVESTIRE GIOVANNI ARNOLFINI ŞI SOŢIA OMUL CU TURBAN ROŞU

60 PICTURA EL GRECO (DOMENIKOS THEOTOKOPOULOS : 1541-1614)
SFÂNTA TREIME ÎNCHINAREA PǍSTORILOR

61 PICTURA EL GRECO ALUNGAREA ZARAFILOR DIN TEMPLU SPOLIEREA LUI IISUS
VEDERE DIN TOLEDO BǍRBAT NOBIL

62 PICTURA EL GRECO „ EL GRECO ESTE O CHEMARE, EL GRECO ESTE O RUGǍCIUNE, EL GRECO ESTEUN STRIGǍT, EL GRECO ESTE PRIVIREA UNUI DEŢINUT ÎNDREPTATǍ SPRE O FEREASTRǍ INDEPǍRTATǍ, EL GRECO ESTE UN PESCUITOR DE PERLE”. ( JEAN COCTEAU – 1943) ADORMIREA MAICII DOMNULUI

63 MATERIAL REALIZAT DE PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA