S C E N A R O M Â N E A S C Ă M a i G o a l ă 2 0 1 2 AVANSARE manuală !

“Azi 5 ianuarie, regizorul Bitu Fălticineanu, cunoscut pentru spectacolele Revistei româneşti, a murit”, a anunţat actorul Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de Revistă "Constantin Tănase", citat de Agerpres. Arşinel a spus că Bitu Fălticineanu a murit “după o suferinţă pe care şi-a mascat-o foarte bine timp de aproape 13 ani". Bitu Fălticineanu avea 86 de ani. La începutul anului 2011, Fălticineanu a aniversat, odată cu premiera spectacolului "Arca lui Nae şi Vasile", cel de-al 200-lea spectacol din cariera sa de peste 50 de ani dedicată în exclusivitate Revistei româneşti şi Teatrului de Revistă. În stagiunea 2011-2012 a semnat regia spectacolelor "Alo, aici e Stroe!" dedicat aniversării a 105 de ani de la naşterea actorului N.Stroe şi a 80 de ani de la debutul celebrului cuplu de comici Stroe şi Vasilache şi "Veselia nu-i în criză", premiera stagiunii estivale 2011. A lansat cupluri celebre - Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru.

Luni, 23 ianuarie 2012, a murit regizorul de teatru si televiziune Tudor Mărăscu la vârsta de 71 de ani. Tudor Mărăscu s-a născut pe 10 noiembrie 1940. Absolvent al IATC (1970), a fost o personalitate a regiei de teatru şi de film, fie el de televiziune sau lungmetraj cinematografic. A semnat regia a zeci de spectacole, la Teatrul Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti, precum şi la teatre din ţară. A semnat, de asemenea, regia multor spectacole de televiziune, precum şi a filmelor TV: “În vântul de martie”, “Adio Europa” - serial TV, “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”. Alături de activitatea scenică, s-a impus ca unul dintre numele de primă mărime ale regiei de televiziune, cu realizări atât în teatrul, cât şi în filmul artistic de televiziune. De asemenea, biografia sa artistică a evidenţiat virtuţi de scenarist şi regizor de film: “Bună seara, Irina” (1980), “Învingătorul” (1981), “Singur de cart” (1983) - coscenarist alături de Laurenţiu Fulga, “Încrederea” (1984) - coscenarist alături de Vladimir Alexe, “Miracolul” (1987) - coscenarist alături de Ion Băieşu, “Conu Leonida în faţă cu reacţiunea” (2001) - film TV ş.a. A fost profesor asociat la UNATC “I.L. Caragiale”.

Actorul Emil Hossu, în vârstă de 70 de ani, a murit, pe 25 ianuarie, în urma unui stop cardio-respirator. Acesta se afla la Teatrul Nottara, înaintea unui spectacol. Potrivit site-ului Teatrului Nottara, Emil Hossu trebuia să joace în acea seară rolul Helmuth von Sachs în piesa "Aniversarea", la sala "George Constantin" a teatrului, alături de Alexandru Repan, Catrinel Dumitrescu, Ion Grosu, Dan Bordeianu. Acesta s-a născut la 24 noiembrie 1941, la Ocna Sibiului (judeţul Sibiu), mutându-se la Cluj-Napoca, când Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei. A absolvit IATC în 1965, la clasa profesorilor George Dem Loghin, Dem Rădulescu şi Adriana Piteşteanu. Din 1992, profesor la Facultatea de Arte a Universităţii “Hyperion”, unde a predat actorie alături de soţia sa, actriţa Catrinel Dumitrescu. A debutat pe scenă în 1965 la Teatrul de Stat din Galaţi, cu rolul lui Romeo din “Romeo şi Julieta” de William Shakespeare. Din 1966 joacă pe scena Teatrului “C.I. Nottara”. A jucat şi în filme: “Cerul începe la etajul III” (1967), “Simpaticul domn R” (1969), “Decolarea” (1971), “Aventurile lui Babuşcă” (1973), “Toamna bobocilor” (1975), “Pentru patrie”, “Regăsire” (1977), “Bună seara, Irina” (1980), “Secretul lui Bachus” (1984), “Noi cei din linia întâi” (1985), “Harababura” (1990), “Balanţa” (1991), “Cel Mai Iubit dintre Pământeni” (1992), “Punctul zero” (1996), “Triunghiul morţii” (1999), şi altele. Actorul a recunoscut într-un interviu că printre rolurile preferate se numără: Octav din spectacolul de televiziune “Ciuta” (r. Geo Saizescu), ziaristul Mirea din “Secretul lui Bachus” si “Secretul lui Nemesis” (r. Geo Saizescu), dar şi Paul Bentu din “Decolarea” în regia lui Timotei Ursu.

La 15 februarie a încetat din viaţă actriţa de origine română Pola Illery. Pola Illery, care s-a născut în localitatea Corabia din România, în 1908, şi a fost considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute, a murit la vârsta de 103 ani, în Scranton, Pennsylvania. Pola Illery a fost un star exotic al filmelor mute în Franţa şi în România, în anii 1920, şi a încercat să facă tranziţia la filmele cu sonor în anii 1930. Ea a fost renumită pentru portretizarea libertăţii sexuale a femeilor şi a fost considerată cel mai strălucitor star de cinema din epoca filmelor mute din România. Ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (1897 -1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star. În 1928, Pola Illery a jucat in filmul "Le desir", de Albert Durec, bucurându-se de un mare succes, fapt care a făcut-o să se mute la Paris, unde Albert Cavalcanti a dstribuit-o în filmul său "Captain Fracasse" (1929). Pola Illery a devenit cetăţean american în 1946.

1 martie. Prim-violonistul Filarmonicii de Stat Oradea, concertmaestrul Gavril Ardelean a murit la vârsta de 55 de ani, în timpul unui spectacol de muzică de filme, după ce a făcut infarct. Acestuia i s-a făcut rău a ieşit de pe scenă, iar pe holurile instituţiei a făcut infarct. Întrucât violonistul ieşise de pe scenă fără să oprească spectacolul, acesta a continuat, nici colegii lui şi nici publicul neştiind ce s-a întâmplat. A părut ciudată schimbarea de concertmaistru, dar concertul a fost o reuşită care a provocat trei biss-uri. Gavril Ardelean a fost angajat al Filarmonicii de Stat din 1986.

La 9 martie a încetat din viaţă Dan Damian, actor al Teatrului Bulandra din Bucureşti. Actorul Dan Damian s-a născut la 29 iulie 1927. Cariera sa la Teatrul Bulandra a început în 1953 odată cu spectacolul “Lumina de la Ulmi” de Horia Lovinescu în regia lui Dan Nasta. În cei peste 38 de ani de colaborare cu Teatrul Bulandra, Dan Damian a interpretat peste douăzeci de personaje sub îndrumarea unora dintre cei mai importanţi regizori români, şi s-a întâlnit cu multe dintre cele mai mari nume ale teatrului românesc - Fory Etterle, Beate Fredanov, Mihai Mereuţă, Ileana Predescu, Ştefan Bănică, Aurel Cioranu, Vally Voiculescu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Ciubotăraşu, Florian Pittiş, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru. Ultimul spectacol în care spectatorii Teatrului Bulandra l-au putut aplauda pe Dan Damian a fost “Arsenic şi dantela veche” în regia lui Grigore Gonţa (1991). Pe scena Teatrului Bulandra Dan Damian a mai jucat în spectacolele “Visul unei nopţi de vară” (1954), “Doamna Calafova” (1955), “Al patrulea” (1961), “Sfântul Mitică Blajinul” (1966), “Comedie pe întuneric” (1968), “Puricele în ureche” (1969), “Răceala” (1977), “Prima anchetă” (1977), “La lilieci” (1978), “Alibi” (1978), “Ancheta asupra unui tânăr care nu a făcut nimic” (1980), “Mormântul călăreţului avar” (1981), 'Barbul Văcărescul vânzătorul ţării” (1982), ”Ivan Vasilevici” (1983), “Labyrintul” (1984), “Noţiunea de fericire” (1985), “Trenurile mele” (1985), “Secretul familiei Posket” (1986), “Întâlnire la metrou” (1987) şi “Omul cu mârţoaga” (1989).

Actorul Ştefan Radof a murit, la vârsta de 77 de ani, la data de 28 martie. Ştefan Radof a urmat cursurile Colegiului Naţional Sfântul Sava, până la reforma din 1947, când din motive politice a fost exmatriculat şi s-a transferat la Şcoala Profesională Comercială. După un examen de diferenţă, a urmat şi a absolvit Şcoala Medie de Comerţ Exterior. În martie 1953, a fost arestat şi judecat de Tribunalul Militar Teritorial 2 şi condamnat la cinci ani de muncă silnică, sub acuzaţia de complot împotriva orânduirii de stat. Cu toate că a fost amnistiat, a avut domiciliu obligatoriu, precum şi interdicţii civile. În 1958, a fost admis la Institutul de Teatru, dar după trei săptămâni a fost exmatriculat, pentru ca, în 1960, să fie reprimit, graţie profesorilor Radu Beligan, Ion Cojar şi Costache Antoniu. Radof a fost actor al Teatrului Nottara din anul 1965 Din filmografia sa fac parte “Prea mic pentru un război atât de mare”, “Dincolo de nisipuri”', “Ultima frontieră a morţii”, “Oglinda - Începutul adevărului” ş.a .Actorul s-a ocupat şi cu poezia, profesoratul şi politica. Între 1990-1994 a fost profesor asociat la Academia de Teatru şi Film, iar între anii 1996-2000, la “Hyperion”. În legislatura 1992-1996, Ştefan Radof a fost senator de Ilfov, din partea Convenţiei Democrate. S-a remarcat şi ca poet, fiind membru al Uniunii Scriitorilor, din 1991. Printre volumele apărute sub semnătura sa se numără: “Casca de foc” (1972), “Iris” (1976), “Statui în iarbă” (1983), “Şoimul în iarnă” (1994), “Efectul de seră” (2002), “Balade, Doamnelor, balade” (2008). În 2004, Ştefan Radof a fost decorat cu Ordinul National "Steaua României" în grad de Cavaler

Actorul Ion Lucian a încetat din viaţă sâmbătă 31 martie, la vârsta de 87 de ani. Directorul şi fondatorul Teatrului Excelsior, Ion Lucian, s-a născut pe 22 aprilie 1924, în Bucureşti, şi a absolvit Academia regală de teatru şi muzică din capitală în 1945. La 18 ani a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, apoi, din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă “Alhambra”. La Teatrul Municipal Bucureşti (actualul Teatru Bulandra) a jucat în perioadele 1947 - 1952 şi 1956 - 1960. Pe scena Teatrului Nottara a urcat în 1952, pentru ca mai târziu să devină actorul Teatrului de Comedie (1960 - 1964; 1972 - 1990). Fondator şi director (1964 - 1972) al Teatrului pentru Copii "Ion Creangă" şi al Teatrului “Excelsior” din Bucureşti (din 1990), Ion Lucian a fost profesor universitar la Institutul de Teatru şi Film (1952 - 1956), iar între 1998 şi 2000 a predat la Universitatea “Hyperion” din Capitală. Din 2002 societar de onoare la Teatrul Naţional (cumul cu Excelsior). Pe 4 mai 2011 a fost inaugurat, în prezenţa directorului Ion Lucian, noul sediu al Teatrului “Excelsior” din Bucureşti, una dintre săli purtând chiar numele marelui actor, care a luptat pentru deschiderea acestei instituţii de cultură. Profesii exercitate: Actor distins cu titlul de „Artist emerit” și cu numeroase premii naționale, Regizor, director de scenă (cu activitate națională și internațională), Scriitor (membru al Uniunii Scriitorilor din România), Membru al Societății Autorilor și Compozitorilor Dramatici de la Paris (S.A.C.D.), Numeroase distinctii, dintre care amintim: Ofițer al Legiunii de Onoare – Franța, Membru al Societăţii Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța, Membru al Biroului Executiv al Asociației Internaționale de Teatru Pentru Copiii și Tineret 1965-1990, Membru de onoare al Asociaţiei Internaționale de Scout Boys, Ordinul Muncii clasele I și a II-a, Ordinul Meritul Cultural clasa I, etc...

18 iulie 2012 Venera Rogozea, decana de vârstă a generaţiei de aur a teatrului liric românesc a încetat din viaţă, la vârsta de 99 de ani. Fosta prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti, Venera Rogozea, născută în anul 1913, a făcut parte din viaţa lirică bucureşteană alături de nume mari precum Dinu Bădescu, Mircea Lazăr, Arta Florescu, Maria Snejina, Dora Massini, apoi Zenaida Pally, David Ohanesian, Valentin Loghin, Elena Cernei etc. Născută într-o familie de intelectuali, a studiat la Viena şi în Germania şi s-a pregătit intens pentru Facultatea de Medicină. Şi-a descoperit însă talentul muzical şi a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, iar încă din timpul facultăţii a fost angajată la opera din capitală. Vocea sa metalică, puternică şi egală în toate registrele i-a permis să abordeze roluri variate printre care Santuzza din “Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, Azucena din “Il Trovatore” de Giuseppe Verdi, “Ulrica” din “Un ballo in maschera” de acelaşi compozitor, remarcându-se în special în rolul Amneris din “Aida” de Giuseppe Verdi. La împlinirea vârstei de 99 de ani, Opera Naţională Bucureşti, i-a dedicat (în 2012) spectacolul “Aida” celei care a fost denumită “Amneris a anilor ‘50”.

Pianista Mihaela Ursuleasa, în vârstă de 33 de ani, a fost găsită moartă în apartamentul său din Viena, pe data de 3 august. Născută la Braşov, în 1978, Mihaela Ursuleasa, fiica unui lăutar de etnie ţigănească, a fost un talent precoce. La vârsta de cinci ani aceasta a început să cânte la pian, descifrând partiturile cu ajutorul tatâlui sâu. La numai 13 ani, artista a primit o bursă de studii la Viena, oferită de celebrul dirijor Claudio Abbado, după ce aceasta câştigase locul al doilea la un concurs de pian din Senigallia. A studiat 8 ani la Conservatorul din Viena, pe care l-a absolvit cu Magna cum Laudae În 1999, ea a câştigat marele premiu la una dintre cele mai prestigioase competiţii internaţionale, "Clara Haskil" în Elveţia. Stabilită la Viena, Mihaela Ursuleasa era mama unei fetiţe, Ştefania. Mihaela Ursuleasa urma să susţină, în aceasta perioadă, două concerte la Bucureşti cu Orchestra Naţională de Tineret, care au fost anulate din cauza stării de sănătate a artistei.

Harry Eliad, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală, a decedat la vârsta de 84 de ani, la data de 6 august. Harry Eliad a fost una din figurile cele mai de seamă ale teatrului idiş mondial. Harry Eliad a fost, mai întâi, director al Teatrului de Stat din Ploieşti, după plecarea de-acolo a bunului său prieten Toma Caragiu. Din decembrie 1989, Harry Eliad a fost numit director al Teatrului Evreiesc de Stat (TES). A regizat peste 30 de spectacole. "Aveam 7 ani când mă ascundeam în podul teatrului de la Craiova să nu scap nici o mişcare, nici un detaliu din pregătirea spectacolelor. Mă împrietenisem cu maşiniştii, plasatoarele, băieţii care montau decorul. Devenisem «de-al casei», aşteptam cu nerăbdare momentul «oficializării adopţiei», debutul!. Am debutat în stagiunea 1949-1950, pe scena craioveană cu piesa lui Victor Eftimiu “Înşir-te mărgărite".

Soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Braşov, a murit la vârsta de 41 de ani, după o lungă suferinţă, în privinţa căreia a fost foarte discretă. (27 august) Născută în Lugoj, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală. A fost licenţiată a Universităţii de Muzică Bucureşti, clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu (1997), şi absolventă a Masterului Universităţii de Muzică Bucureşti, specializarea Arta vocală, la aceeaşi clasă (1999). A mai participat la masterclass-uri cu Georgeta Stoleriu - Izvorul Mureşului (1994), Piatra Neamţ (1996), Arta Florescu - Bucureşti (1997), Mariana Nicolesco - Brăila (1998), Toma Popescu - Viena (1999) - şi Ionel Pantea - Budapesta (2000). În 2001, şi-a luat doctoratul în ştiinţe muzicale la Universitatea de Muzică Bucureşti, sub îndrumarea prof. univ. dr. Grigore Constantinescu. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în Italia, Franţa, Germania, Elveţia, Spania, Austria. A fost laureată a festivalurilor "Mihail Jora" (1998) şi "Ionel Perlea" (1999). Pentru notabilele interpretări ale lied-ului românesc i-a fost decernat premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000. Totodată a primit premiul I la Concursul European de Muzică "Euterpe" secţiunea canto, Taranto (Lama) Italia, decembrie 2002, Concursul Citta' di Castelfidardo, Castelfidardo, Ancona, februarie 2003, Festivalul Artelor din Pyongyang, Coreea, aprilie 2003, Crizantema de Aur, Târgovişte 2004, precum şi premiul de excelenţă pentru promovarea lied-ului românesc, Braşov, mai 2003.

Regizorul Cornel Todea, directorul Teatrului "Ion Creangă" din Bucureşti, a încetat din viaţă joi 30 august, la vârsta de 76 de ani. Născut pe 18 noiembrie 1935, la Cluj, a urmat, între anii 1954 - 1959, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie "I. L. Caragiale", Facultatea de Teatru, specializarea Regie, Bucureşti, şi a devenit doctor în arte. Printre spectacolele montate de Cornel Todea la Teatrul "Ion Creangă" se numară: "Cărăbuşii", după o povestire de Stanislaw Ignacy Witkiewicz (premiera pe 1 octombrie 2011); "Un lup, o capră şi trei iezi", scenariu de Monica Patriciu, după Ion Creangă (premiera 10 octombrie 2009); "Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici" (premiera 6 octombrie 2007); "Harap Alb", după Ion Creangă (premiera pe 14 mai 2005), "Pinocchio" după Carlo Collodi (premiera pe 14 februarie 2003).

La 10 noiembrie decedează actorul Iurie Darie, la vârsta de 83 de ani. Iurie Darie s-a născut pe 14 martie 1929 în Vadul Roşu, Jud. Soroca. Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC), promoţia 1952, clasa profesor Marietta Sadova. Debutează în anul 1953, în "Nepoţii gornistului", în regia lui Dinu Negrean, alături de Marga Barbu şi Liviu Ciulei. Iurie Darie are o carieră ce cuprinde roluri în peste 40 de producţii cinematografice. A jucat în filme precum "S-a furat o bombă" (1961), "Dragoste la zero grade" (1964), "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971), "Fraţii Jderi" (1974), "Ringul" (1983), “în fiecare zi mi-e dor de tine" (1987), "Zâmbet de soare" (1987), "Oglinda" (1993), "Punctul zero" (1996), "Triunghiul morţii" (1999), etc De-a lungul carierei, Iurie Darie a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori români ai secolului trecut: Ion Popescu Gopo, Mircea Drăgan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis. De asemenea, în teatru, actorul a cucerit audienţa prin roluri memorabile în piese precum "Troilus şi Cressida", "Umbra" sau "Pălăria". Iurie Darie s-a remarcat şi în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul îşi etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele mâini. În 2009, Iurie Darie a primit premiul de excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Comediei Româneşti - festCO. Totodată, în martie 2012, Iurie Darie a primit premiul “Gopo” pentru întreaga carierî, iar la 1 iunie a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor - Walk of Fame din Capitală.

Actorul Şerban Ionescu a încetat din viaţă miercuri 22 noiembrie, la vârsta de 62 de ani. Actorul Teatrului Naţional din Bucureşti s-a născut pe 23 septembrie 1950 în Corabia. A urmat cursurile Şcolii Populare de Artă şi după patru încercări a intrat la teatru. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la clasa regretatului Amza Pelea şi la terminarea facultăţii a fost repartizat la Teatrul din Petroşani unde a interpretat numeroase roluri memorabile pe scenă: "Locţiitorul" de Horia Lovinescu, "Pluta Meduzei" de Marin Sorescu, “În căutarea sensului pierdut" de Ion Băieşu. Teatru din Petroşani a fost rampa de lansare pentru acesta. A mai jucat la Teatrul Mic şi Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon şi Teatrul Naţional Bucureşti. În 1980 regizorul Mircea Mureşan îi încredinţează rolul vieţii sale, Ion (în ecranizarea romanului “Ion - de Liviu Rebreanu“) în filmul care-i aduce notorietate "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii". A mai jucat în numeroase producţii, precum: "Horea", "Pădureanca", "Furtună în Pacific", "Mircea", “Şobolanii roşii", "Meurtres par procuration Proxy Murders / Meurtres par procuration", "Al matale, Caragiale", "Păcală se întoarce", "Om sărac, om bogat". A primit Premiul de excelenţă al UCIN pe 2002 şi Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Cavaler (2002). Şerban Ionescu a fost căsătorit cu actriţa Magda Catone.

Interpretul de muzică populară Achim Nica încetează din viaţă la 23 noiembrie, la vârsta de 82 de ani. Achim Nica a venit pe lume la 20 ianuarie 1930, în localitatea cărășeană Obreja. De mic a cântat alături de mamă și bunică. De la vârsta de 10 ani vocea i-a fost remarcată de învățătorul său. Cu toate acestea, cariera și-a început-o abia de la 30 de ani. În perioada 1965 – 1975, Achim Nica a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Sub îndrumarea atentă a dirijorului Nicolae Perescu s-a afirmat repede în fața publicului din zonă, din țară, dar și din Banatul Sârbesc, în turneele efectuate. La baza repertoriului promovat de Achim Nica au stat încă de la început doinele. Pe parcursul activității înregistrează 8 discuri (primul în 1961) și 4 casete audio-video. Marele taragotist clujean Dumitru Fărcaș avea să-l numească “rege al doinei româneşti”. Președintele României, Ion Iliescu, i-a conferit lui Achim Nica (la 10 decembrie 2004) Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”

Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >> 19.03.2013. F I N A L Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >>