Ufìtziu Lìngua Sarda Sarcidanu-Barbàgia de Seulu (L. 482/99 annualidadi 2009) Comunu de Geroni Comunu de ìsili Comunu de Nuragus Comunu de NuraddaComunu de Sàdili Comunu de Scalepranu Comunu de Serri Comunu de Seulu Comunu de Stersili Comunu de Biddanoa e Tulu

Ita est e a chini serbit? 1)a is Amministratzionis 2) a sa sotziedadi Testu de arreferimentu: LA PIANIFICAZIONE LINGUISTICA: lingue, società e istituzioni (V. DellAquila – G. Iannàccaro, 2004)

Is lìnguas – chi esistint in unu territòriu Sa sotziedadi – chi ddas umperat Is istitutzionis – chi traballant aintru de su territòriu po cussa sotziedadi

Sa pianificatzioni linguìstica intervenit a pitzus de su raportu intra de is lìnguas e sa sotziedadi. Cali podit èssiri custu raportu? - Is lìnguas si podint agatai in tres 1 cunditzionis cunformas a sa sotziedadi chi ddas umperat. 1 Pigaus in cunsideru is prus comunas po su chi pertocat sa situatzioni sotziulinguìstica italiana e sarda.

Candu is fueddantis tenint a disponimentu assumancu duus còdixis linguìsticus 2 chi si pratzint is funtzionis comunicativas 2 umperaus custu tèrmini invècias de "lìngua" o "dialetu" po sa neutralidadi chi assegurat, mancai siat ammostau ca sa diferèntzia intra de s'una e s'atru non dipendint de fatoris struturalis, ma feti sotzialis e funtzionalis. "We are what we speak", frasi de sa linguista Suzanne Romaine si fait a cumprèndiri mellus custa diferèntzia: Seus su chi fueddaus.

Candu is còdixis linguìsticus non si pratzint is funtzionis comunicativas

Is guvernus ddu bolint deaveras? Ita ant fatu fintzas a oi? E is amministratzionis prus piticas (Regioni, Provìntzias, Comunus)?

Su 15 de su mesi de idas de su 1999 nascit sa lei de atuatzioni de s'art. 6 de sa Costituzioni (1 gennàrgiu 1948: "La Repubblica tutela con apposite norme le minoranze linguistiche") Sa lei 482/99 "Norme in materia di tutela delle minoranze linguistiche storiche" interessat s'amparu de is minorias chi esistint in su territòriu italianu: albanesu, catalanu, croatu, francuproventzali, frantzesu, friulanu, germànicu, grecu, ladinu, otzitanu, islovenu e sardu.

Ita funt? Segundu sa definitzioni donada de Francesco Capotorti po contu de sa Cummissioni deretus umanus de s'ONU: "Una minoria est una comunidadi chi bivit in su territòriu de un'ìstadu in manera cumpata o ispartzinada, prus pitica de s'arrestu de sa populatzioni po nùmeru, e is membrus suus funt diferentis de is atrus tzitadinus de s'istadu po caraterìsticas ètnicas, linguìsticas o religiosas e manifestant, fintzas a manera implìtzita, unu sentimentu de solidariedadi cun s'iscopu de mantènniri sa cultura insoru, sa lìngua e sa cultura insoru" 3 3 testu de arreferimentu: "Si ses europeu, faedda in sardu" de Marco Stolfo, furriau in sardu de Antoni Nàtziu Garau – Iskra, 2009

Is minorias ogetu de amparu in sa L. 482/99 funt definias "istòricas" poita funt presentis de sèculus meda in su territòriu de s'Istadu italianu e cun su tempus si funt agatadas in custa cunditzioni de minoria, si funt arreconnotas che a "minorias linguìsticas" ammostendi sa boluntadi de arreconnoscimentu e de amparu.

Cun sa polìtica linguìstica, chi bolit nàrriri "totu is normas e is fainas, prus che totu de s'Istadu e de is entis pùblicus, capassas de cunditzionai s'impreu, s'ispartzinadura e s'imparu de is lìnguas po ndi garantiri s'impreu in campus diferentis de sa comunicatzioni in cali si siat cuntestu (grafia ufitziali, bariedadi istandard de riferimentu, ditzionàrius, bancas- datus terminològicas, manualis de iscola, ecc.)"

Cunsiderendi onniuna de is 6000 lìnguas fueddadas in su mundu comente patrimòniu culturali de totu s'umanidadi, est craru ca s'amparu de una minoria linguìstica est profetosu non feti a is personas chi ndi faint parti, ma a sa sotziedadi intrea, prus che totu in una prospetiva aberta a sa diversidadi culturali e fundada a pitzus de su plurilinguìsmu.

Prus connoscèntzia de sa L x Majori impreu informali de sa L x in sa sotziedadi Prus domanda de benis e servìtzius in sa L x Prus disponibilidadi e consumu de produtus e servìtzius in sa L x Crèscida de sa percetzioni de utilidadi de sa L x Prus arrexonis po imparai e umpera sa L x